“Un cântec despre oameni, despre timp,
despre noţiunile simple, rădăcini ale amplelor vise”
Nichita Stănescu
Ninge cu salcâmi,
ninge cu cântece fără cuvinte,
cu visuri ucise,
lacrimi înviate,
aripi zdrobite,
iubiri retezate,
dureri secate şi
inimi căzătoare.
ninge.
 | pyciu on Introducere în limba Elfă… |
 | crida on Introducere în limba Elfă… |
 | claudiunitisor on Reflexe panegirice |
 | andra on ceva-frumos-si-antic.jpg |
 | Teofil S on Sub egida şarabandei infl… |
 | Ligia on Ţi-au ruginit degetele între… |
 | al3x on Elfa-Limba Academiei |
 | yo on Introducere în limba Elfă… |
| yo on Introducere în limba Elfă… |
 | krossfire on Pendulaţii între autoritarism … |
| Ligia on Ţi-au ruginit degetele între… |
 | bogdan on De ce scriu |
| piciales on De ce scriu |
| Teofil S on Incertul crizat nelocaliz… |
 | Dragos on Introducere în limba Elfă… |
Acum in noiembrie
ninge
cu pesimism,
cu somnareala
cu marmote cariate
si privighetoare ranite.
Nu am cuvinte.Defapt am cinci.ESTE SUPER TARE ACEASTA POZA!Hi hi!
M-am distrat si bucurat cand o prietena din Bucuresti a crezut ca poezia mea de mai sus e scrisa de Nichita.