Poza de mai sus e realizată de Voicu Bojan, a cărui experienţe arhetipale mă fac să zâmbesc:
“Dragu’ lelii, n-ai un Codamin, că pe-al meu îl gătai? Treaba-i oablă, cumsecade. Dacă-i vremală, nu te dai în azdânc. Mai bagi hârtapele pe foc, mănânci o zamă de picioace cu mult grostior şi ieşi afară la rânit. Vezi şi tu, pe uliţă, omătu-i cât poiata. Hai în vecini să-ţi fac un nes frecat’ – îmi zise tanti Irina, cu glasul ei cântat, în subdialect, strângându-şi năframa sub bărbie. În traducere liberă, zicea că, pe viscol, nu e vreme de dat în leagăn, ci mai degrabă e bine să bagi lemne pe foc şi să mănânci o supă de cartofi cu multă smântână, înainte de a ieşi pe drum la meşterit cărărui prin zăpadă.”
Ce tareee.
Voicu Bojan e proful meu de foto. 
e foarte interesant
cui mai place?
e dragut si interesant