Zăpada înfrigurată de tristeţe marţi, decembrie 25, 2007
Pentru muzicianul Ovi Micula,
urşi dansând
fâlfâieli ale aripilor neîntrupte pictând
amintiri aproape îngheţate
o cântare traspirată
cândva,
într-un decembrie întristat
plâng după îmbrăţişarea Sa
când faţa mi se încălzea
cu alb
figuri de ceară zâmbind
perpendicular pe memorie
pe marmura ştearsă
colierul fericirii
ascuns în ceainicul îngheţat
cândva,
într-un decembrie înseninat
Amintirile devin uneori străini de care ne lovim şi avem impresia ca-i cunoştem de undeva.
aww.
Am citit un poem fain de Cristi Badilita :
Iarna, cât aştept iarna!
Atunci păsările clocitoare
mi se întorc în creier
şi toate mă încălzesc pe dinăuntru
şi mă gâdilă de nu mai pot
cu aripile lor mătăsoase.
Domnilor, vreţi să vedeţi cum arată
pe bune paradisul?
Luaţi un topor şi spargeţi-mi ţeasta!
Altceva nu mai am a vă spune.
sau poti fi si trist..sau poate nu trist. doar o clipa dintr`un continuu prezent. eu vad iarna ca pe o intoarcere in noi.
..introspectie.
uneori oamenii se inseala
fie ca sunt slabi
fie ca nu sunt atenti
uneori oamenii ranesc
ca mine
sau ca tine
sau ca el
uneori oamenii nu pot ierta
de mai mult de trei ori
fiind prea mici
in asteptarile lor
uneori oamenii iubesc sincer
de cele mai multe ori mint
de cele mai multe ori
se lauda
cu neaverile lor
uneori oamenii se tem
si atunci trag o linie
cu creta
ca la o scoala
a unor sabloane
uneori oamenii nu inteleg nimic
uneori oamenii se vaicaresc
de bube fabricate
la comanda disperarii
uneori eu las de la mine
las sa fiu injurat
las sa fiu judecat
de copii
las sa fiu de rasul tuturor
fiindca afara de sinceritate
altceva nu am
dar nici altceva nu mai am
demult
uneori imi cer iertare
in fata pruncilor
am fost judecat pe nedrept
pentru amagire
uneori oamenii trec pe langa mine
ca niste creste de val
eu ii iubesc
dar mai putin
decat l-am iubit
la 20 de ani
pe Dumnezeu
zic adio inchipuirilor
pruncilor indiscreti
zic adio inchipuirilor
pruncilor semetiti
intru euforia vecina eforilor
adio zic epigonilor
adio zic vecinilor lacomi ai fericrii subtiri
anaayana,
iscusita deschidere ai facut, strain-o
Alex,
?
dyutzza,
eu toamna adun spicele introspectiei.
Leonida,
ai talent scriitoricesc. press on…