O fixitate lenticulară înmiresmată-n agitaţii
Un pas fantasmatic, scormonitor în oniric
O privire coconică lângă stuful de omizi piuitoare
Planşe meditative priponite cu fler
Translări luntroase fără cifru înaripat
Marginalităţi anarhice cu coapsă din tertipuri
Exteriorităţi placate cu sincerism de zestre
Dialectici adumbroase cu degetele spre cer
Mantalele unui somn cicatrizat
O antenă de lacrimi scurse din pielea pătată de soare
 | Ligia on ceva-frumos-si-antic.jpg |
 | dyutzza on Rectoru’ Academiei |
| dyutzza on De ce scriu |
| dyutzza on Bagajul cu vorbe |
 | Saiber on Elfa-Limba Academiei |
| Calin on Vocabule Elfa (1) |
| Calin on Vocabule Elfa (1) |
 | pyciu on Introducere în limba Elfă… |
 | crida on Introducere în limba Elfă… |
 | claudiunitisor on Reflexe panegirice |
 | andra on ceva-frumos-si-antic.jpg |
 | Teofil S on Sub egida şarabandei infl… |
| Ligia on Ţi-au ruginit degetele între… |
 | al3x on Elfa-Limba Academiei |
 | yo on Introducere în limba Elfă… |
Fara verb.
Scartaie.
Merge ce merge si se-mpotmoleste ca bucata de nisip intr-o rana nedezinfectata.
A.Dama,
Din titlu localizarea semnificatiei duce catre toposul ascunderii.
Verbele sunt asunse.
Eh, academicianule! Am citit titlul, am fost atenta la ascunderi. Problema e ca unii cititori se multumesc cu…, altii vor mai mult. Daca tot am trecut pe-aici, de ce sa nu cer mai mult?
A.Dama,
Ma bucur cand vii si ma bucur cand ceri. Problematica insa e scartaitura piciorului ranit sub sosetele cromatizate-n rosu.