Academia Nae

Nae e partea luminosa din noi si Catavencu e partea umbroasa

fugi umbrelate marţi, septembrie 30, 2008

Categorisit la bube pe suflet — academicianuNae @ 7:58 pm

Cosânzeana vroia să emită strigăte violente şi prelungi

dar buzele ei au fost cusute într-un zâmbet

A vrut să fugă spre singurătate

dar trupul i s-a făcut moale

a dorit să guste moartea

dar realmente ea nu a trăit niciodată…

 

şleampete fără pete luni, septembrie 29, 2008

Categorisit la borcanul cu idei — academicianuNae @ 5:03 pm

 

 

 

 

 la perimatul dezbaterii livrescului de carton pernicios
 
 
 
 mă dau de-a valma cu offurile
 
 
 
 din vârful muntelui Beter din Shir Hashirim
 
 
 
 până la angajamentele vlăguite şi surmenate
 
 
 
 ale potenţelor glisate
 
 
 
 doar entuziasmele burlesciene pedalând pe vene
 
 
 
 şi atavismele ivite că ciupercile halucinogene la jumătate de octombrie
 
 
 
 mă reaprind să urc spre Devenire
 

 

 

C’était un rendez-vous duminică, septembrie 28, 2008

Categorisit la brosteniul — academicianuNae @ 9:11 pm

Cei care locuiti in Suceava si vreti sa ne intalnim sa taifasam si sa aprindem betisoare parfumate,

dati-mi un semnal, macar crepuscular.

Is that alright ?

 

Cristina Macovei se toarnă-n forme noi joi, septembrie 25, 2008

Categorisit la buline lilo — academicianuNae @ 7:18 am

Priveşti înainte

răsărituri cu mâneci lungi

şi clopuri verzi

Priveşti înăuntru

Frunzele cântă suprize

şi smochinele vibrează înstelări

 

Dmitri Shostakovich joi, septembrie 25, 2008

Categorisit la buline lilo — academicianuNae @ 7:14 am

Pentru Csaba,

Dmitri Shostakovich s-a născut la Podolskaya Ulitsa în Petersburg pe septembrie 25, 1906.
Sunt puţini compozitori din sec XX comparabili cu el ca importanţă şi nici unul ca popularitate.
O popularitate care a început foarte devreme şi nu s-a estompat nici după moartea lui,
survenită în 1975.A compus 15 sinfonii, 15 cvartete de coarde, 6 concerte instrumentale,
balete, muzică de film şi alte 200 de compoziţii.Fiind şi pianist, în 1927 a obţinut o menţiune
la Primul Concurs Chopin, unde l-a cunoscut pe dirijorul Bruno Walter.Walter a fost impresionat
de calitatea unei partituri a tânărului de nici 20 de ani ( Simfonia nr.1 în fa minor op. 10)
şi a cântat-o curând după acea la Berlin.Partea a doua, Allegro, e exuberantă, iar partea a 3, Lento,
e introvertită şi duce cu idea la un marş funebru, emoţional.În Simfonia nr. 5 în re minor opusul 47,
primele trei mişcări sunt extrem de sumbre, negative dar se termină cu o explozie emoţional jubilativă.
După ce a participat la vicentenarul Bach, a fost atras de disciplina contrapuctului, compunând 24
de preludii şi fugi, corecte structural dar nu pastişe preclaisce ci piese în stilul vremii lui.
A produs 24 de preludii în 24 de zile, în ordinea corectă a tonalităţilor, fără să se blocheze niciodată.
Triumful major al primului deceniu de creaţie fost opera „Lady Macbeth din judeţul Mtensk”,
jucată în Rusia, apoi în Statele Unite şi Europa.Vitalitatea personajelor centrale şi a lumii urâte
în care trăiesc, este redată de compozitor cu o luxurianţă de mijloace stupefiante
dacă ne gândim că avea abea 26 de ani când a terminat această operă.
De două ori creaţiile lui au fost interzise datorită lui Stalin.Moartea dictatorului a însemnat
o uşurare pentru creaţia artistică, Dmitri simtindu-se eliberat de restricţii şi cenzurări.
Dmitri Shostakovich a suferit pierderi personale.A fost şocat de moartea timpurie a celei
de-a doua soţii a lui.În amintirea ei a compus Cvartetul de coarde nr. 7 în fa diez minor, op. 108,
încorsetând trei mişcări scrurte. Allegretto- conturând portretul Ninei.A doua mişcare (Lento)
semnificând o lamentaţie funebră.Şi a treia (Allegro – Allegretto) evocarea scenei în care
el a fost chemat la patul muribundei.A compus muzică la aproximativ 60 de filme în afara
celor care le improviza în adolescenţă la cinema, pe vremea filmului mut.
Tăunul a fost un film cu acţiune romantică plasată în Italia la începutul sec XIX,
prilej pentru a-şi exersa versatilitatea stilstica.În ultima sa simfonie(nr15) a dus la extrem
combinaţia de glumă şi tragism.Melodia citează teme alăturate aparent arbitrar.Orchestraţia e bizară.
Violonistul David Fiodorovici Oistrah l-a inspirat pe Shostakovich în creearea Concertului
pentru vioară şi orchestră nr. 1, în la minor, op. 99.Prima mişcare e lentă: Nocturna.
A doua e violentă : Scherzo, iar a treia Passacaglia e urmată de o cadenţă foarte lungă
care prelucrează temele precedente, ducând în cele din urmă la o Burlesque eliberatoare.
Cvintetul cu pian în sol minor, op. 57, a fost printre puţinele compoziţii senine şi reţinute.
Primele părţi sunt neobişnuite :un preludiu şi o fugă,
urmate apoi de cele tradiţionale Scherzo, Intermezzo şi Finale.

 

Timpul e melodia care surfează miercuri, septembrie 24, 2008

Categorisit la baloane de vibratii — academicianuNae @ 5:51 pm

Pentru Camix

şoapte hawaiene scrise pe o vâslă

năluciri aşezate în trenul bătrân şi jupuit

valuri desfăcute în şapte ondulaţii

ferestre din beton sparte prin râs

stări lungite şi prelungite cu miresme de vară

 

FiloSofia şi Matematica sunt verişoare primare marţi, septembrie 23, 2008

Categorisit la babele si gerovitalu — academicianuNae @ 11:33 am

Filosofia şi Matematica au în comun contrastul dintre blugii în care ies ele pe strada şi viaţa lor ascunsă. Filozofia are acces la infinitul existenţei, la comportamentul ei asimptotic. In acelaşi timp, întocmai ca şi matematica infinitului, filozofia transgresează locul comun al existenţei cotidiene, pentru a ne pune în contact cu aspectele anti-intuitive, paradoxale, ale existenţei.

Noţiunea generală de curbă are o inteligibilitate incomparabil mai vastă decât partea ei vizibilă. Între inteligibil şi vizibil se produce o tensiune care nu a scăpat filozofilor şi cu atât mai puţin unui filozof matematician ca René Thom.

La Pitagora, matematica şi muzica sunt inseparabile, amândouă raportate deopotrivă la cosmos şi la arhitectura spiritului uman. Numerele, intervalele muzicale şi mişcarea corpurilor cereşti conduc la ceea ce s-a numit muzica sferelor.

Cele cinci tipuri de poliedre regulate puse în evidenţă de Platon sunt entităţi la fel de fundamentale ca dreapta, cercul, pătratul şi sfera, la Euclid, şi fac parte din viziunea lui Platon asupra matematicii ca reprezentare a universului.

Augustin preluase de la Platon fascinaţia pentru numere, iar, de la Euclid, metoda de procedare axiomatic-deductivă. Etica lui Spinoza are de-a face cu mecanica newtoniană.

John Duns Scotus se ocupă de problema existenţei şi infinităţii lui Dumnezeu, folosind procedee care prefigurează noţiuni din ceea ce azi numim teoria mulţimilor ordonate. René Descartes preconizează o ştiinţă unificată, având ca model matematica. Descartes crede că matematica este cheia care deschide drumul spre o imagine globală, unificată şi coerentă a lumii. Plecând de la matematică, Descartes s-a simţit proiectat în fizică, filozofie, fiziologie şi cosmologie, în toate acestea devenind un pionier. În Discurs asupra metodei, Descartes străluceşte prin deducţia filozofică.

Husserl încearcă să combine matematica cu filosofia, analizând procedeul necesar pentru a ajunge la conceptul de număr. Matematician si filozof german, Gottlob Frege a fost fondatorul logicii matematicii moderne, a descoperit ideile fundamentale care au făcut posibilă dezvoltarea logicii moderne. Preluând o anumită întrebare, filosoful si matematicianul o transformă, pentru a-i da un sens.

Autorul întrebării – un etnolog, un biolog, un economist, un lingvist sau altcineva – are impresia că problema lui a fost înlocuită cu o alta. Dintr-o dată, are loc o despărţire de lume, se naşte o suspiciune. Filozofilor sau matematicienilor le propui o problemă, ei o trec pe limba lor şi, mai departe, nu mai înţelegi nimic, deoarece au îmbrăcat-o cu blugii lor negăsiţi la piaţă sau în lee cooper.

 

Pentru lumini albastre luni, septembrie 22, 2008

Categorisit la bulevarde parfumate — academicianuNae @ 1:48 pm

Tremendo-ul frunzelor tale interioare cu reflexele respiraţiei de toamnă

să ritmeze rotogoalele suave ale picăturilor de ploaie

Să atingi străluciri spiralate de irizaţii şi fulguraţii cadenţate unduios

în mijlocul barajelor furtunoase

Stările de plutire plumburie să se preschimbe în arabescuri afabile .

 

For baboozduk joi, septembrie 18, 2008

Categorisit la baloane de vibratii — academicianuNae @ 12:11 pm

În scoicile sufletului tău

să auzi tobele verzi,

suflătoarele valsului luminos,

ciupiturile echilibrului

şi fredonarile fericirii fără sfârşit.

 

Teatrul bate filmul miercuri, septembrie 17, 2008

Categorisit la buzz(e) — academicianuNae @ 11:42 am
Tags:

Majoritatea tinerilor au prejudecăţi despre teatru deoarece ultima dată când au fost, erau prin clasa a patra la Punguţa cu doi bani sau au prins la tv un spectacol cu scenariu, scenografie şi regie neprofesionistă. În România avem şi teatru de calitate.

Teatrul a la Mănuţiu, Dabija şi alţii bate filmul de la Multiplex.

*

Vineri, 19 septembrie

Ora 20,30 – Str. Republicii (Teatru de stradă ) Magic Show cu Igor Lungu

*

Sâmbătă, 20 septembrie

Ora 18.00 – Blue Monday – „Dragostea durează trei ani” de Frederic Bergebeder

Ora 18,oo – Casa de Cultură a Sindicatelor – „Salonul nr. 6″- de A.P. Cehov,

(intrarea liberă)

Ora 20,30 – Str. Republicii – Teatru de stradă – spectacol de efecte pirotehnice „Frenezie” (Timişoara)

*

Duminică, 21 septembrie

Ora 15 si 18 – Teatru de stradă – Teatrul Naţional Sibiu – „Un tramvai numit Popescu”

(se desfăşoară într-un tramvai în mers şi în staţii) – 2 spectacole

Ora 19,oo – Teatrul Arcadia „Desculţ în parc” – de Neil Simon

Ora 20,30 – Irish pub – Teatru de stradă – „Iubire de clovn”

*

Luni, 22 septembrie

Ora 20,oo – Lord’s – spectacol „America, America” de Aldo Nicolaj (Arad)

Ora 20,oo – Cyrano – Svejk (Soldatul Svejk de J.Hasek) – cu Hermann Ferenc

*

Marţi, 23 septembrie

ora 20,00 – Louis Cafe Espresso – „Simply Merlyn” – text după Arthur Miller, T Naţional Tg. Mureş.

ora 20,oo – Lord’s – „Silicon Valley” – de Saviana Stănescu

*

Miercuri, 24 septembrie

Ora 19,oo – Chanson Cafe – EXPERIMENT TEATRU CLANDESTIN (E.T.C.) – Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea de I.L. Caragiale

ora 20,oo – Club Escape – „NeAparat Caragiale” – Teatrul „Luni” – de la Green Hours, Bucureşti

*

Joi, 25 septembrie

Ora 20,oo – Pizzeria Angelo – spectacol G.O.D. – Teatrul „Luni” de la Green Hours, Bucureşti

Ora 20,oo – Cyrano – Huzzad csak…

*

Vineri, 26 septembrie

Ora 20,oo – Escape – spectacol „Care pe care” de: August Strindberg

*

Sâmbătă, 27 septembrie

ora 20,oo – Escape – „Wake up and smell”

 

înaripate litere de ceară vineri, septembrie 12, 2008

Categorisit la bulevarde parfumate — academicianuNae @ 2:31 pm

Pentru Anca Lupu

Cioara albă m-a dezumanizat
cu strugurii de cearcăne urâte
Cu lavandă fularul mi-am pictat
să ating cu el îmbrăţişările posomorâte

Pescăruşul din mine a înviat
prin mirosul frunzelor dansând pe criş
Amintirile gravide au visat
misteriosul mut ascuns de luminiş

Porumbelul cu litere spre tine a zburat
peste nopţi cu aripi de platan
cu falduri metamorfozate în samizdat
spre părul tău cu zâmbet diafan

 

cu tandreţe, pe vise călcând joi, septembrie 11, 2008

Categorisit la bosumfleli efervescente — academicianuNae @ 9:16 am

HAD I the heavens’ embroidered cloths,

Enwrought with golden and silver light,

The blue and the dim and the dark cloths

Of night and light and the half-light,

I would spread the cloths under your feet:

But I, being poor, have only my dreams;

I have spread my dreams under your feet;

Tread softly because you tread on my dreams.(yeat)

Ne-am născut în Libria fără libertate de gândire, exprimare şi manifestare.

Proziac sunt prejudecatile altora cu care ne injectam fără să le frământăm.

Oglinda e ilegală pentru că ne arată cine suntem, muzica e interzisă deoarece ne dă aripi,

picturile arse pentru că ne inspiră, cărţile rupte pentru că ne luminează,

răsăritul este acoperit să nu ne însenineze şi parfumurile confiscate pentru că ne oferă deschideri.

Sunt clerici Gramaton care caută să destăinuie şi eradicheze atipicii, rezistenţa, originalitatea şi

autenticitatea.

Vor să schimbe individualitatea cu conformismul (sub eticheta unităţii)

pentru a forma reacţii identice, inerţiale, mecaniciste.

 

răglotindu-mă cu orcile marţi, septembrie 9, 2008

Categorisit la bube pe suflet — academicianuNae @ 12:25 am

Luptand cu “orcile” mi-au fost fracturate degetele 3,4,5 de la mana dreaptă.

Caut stenografă precum Feodor Mihailovici Dostoievski.

 

Numerele elementare in Elfa miercuri, septembrie 3, 2008

Categorisit la bombonele elfice — academicianuNae @ 12:09 am

Minë           Unu

Atta           Doi

Neldë         Trei

Canta         Patru

Lempë        Cinci

Enquë         Sase

Otso           Sapte

Tolto          Opt

Nertë          Noua

Cainen        Zece

Minquë       Unsprezece