Întunericul nu va prezidenţia etern marţi, decembrie 30, 2008

Când ?

Pe data de 7 ianuarie 2009 ora 19:00 un experiment al luminii.

Unde ?

În jurul Statuii Mihai Viteazul (e vitejoasa acţiunea de a lupta de partea luminii)

Ce ?

Aducem lumânări de acasă le aprindem unul de la altul(simbolizând că o lumina nu se stinge dacă mai aprinde alte lumini) stăm 7 minute în tăcere(în care medităm că în lipsa piedicilor lumina unei lumânări se poate vedea de la 45 de km şi aprofundam caracteristicile luminii) şi apoi pornim pe stradă pentru a oferi lumânările altor oameni.

Cum ?

Le oferim oamenilor cunoscuţi sau necunoscuţi cu 2 precizări :

a)le spunem că Tot întunericul lumii nu poate stinge lumina unei singure lumânări

b)Le spunem că peste 7 zile să ofere lumânarea mai departe (cunoscuţilor sau necunoscuţilor) precizandu-le a şi b de mai sus (adică să le spună că Tot întunericul lumii nu poate stinge lumina unei singure lumânări şi că peste 7 zile să ofere mai departe cu cele 2 precizări).

De Ce ?

Imaginaţi-vă unde va ajunge lanţul luminii dacă fiecare îşi va respecta şi îndeplinii responsabilitatea de a păşi în lumină şi de a da lumina mai departe.

De ce 7 ianuarie, ora 7 seara, peste 7 zile ? Pentru că 7 simbolizează lumina care e perfectă şi care biruieşte întunericul (semnificand imperfecţiunea).

Lasă comoditatea şi vino curajos să răspândim lumina, vino să să ne îmbrăcăm cu jeanşii şi jeaca lumininii.

Vino sa le ducem iluminarea că Întunericul nu va prezidenţia etern  celor întunecaţi emoţional, intelectual, moral, social, relaţional, familial .

Rănile de pe trupul trecutului marţi, decembrie 30, 2008

găinile învineţite ciugulesc în verdele polisemic

poduri deschizătoare de uşi mieunate

strâmbături de nas şi scărpinări în cimitirul ritmat

de camere acoperite prin parastaze mute

fumăm curiozităţi pe melodiile paraziţilor nebruiati

de bâzâitul unei muşte captive sub paharul nespălat

în timp ce gramofonu înmărmurit de trompeta băuturilor

provoacă bătăi ale găinarilor îmbrăcaţi în boieri

cu pumni încruscati în amnesia certurilor prin îmbrăţişare

la cinema în aer liber cu rememorări stanbraniene

ademenitori cu peruci albastre de inimi cu statură incomodă

braţe de tacâmuri negative şi zicale din degete mişcând buze

cvasisenilitate mişcând mâinile rebenciuciste că o minichitara

stanilisti stopatori de gândire, vorbire şi sărbătorire

eliberări de gaze dorsale daliniene jucate cu prelungiri

trompeta umplută cu material de şters

toba legată de gât acoperită, ţingălău cu plet

cuc desfigurat harmonic în jos şi sticle înjumătăţite cu şosete

Stelele vibrează comorile-ţi interioare duminică, decembrie 28, 2008

uită-te la stele

ele oglindesc strălucirea suflării sufletului tău

toate acţiunile tale vibrează lumini îngălbenite de vise

te acoperi cu flori de soare

pentru tine am desenat cu degetele-mi în aer

ritmurile inimii tale răspândind raze

suflu jos nisipul de pe rochia-ţi de sărbătoare

îţi voi compune un cântec bronzat (iar)

felinarul meu rămâne aprins aşteptând să te cunosc

Proofs that Santa Claus is a bad boy sâmbătă, decembrie 27, 2008

1.E incult. Tot ce ştie să zică e  ”ho ho ho”

2.Ne spionează (care-i bun, care-i rău, cine doarme, cine nu) şi apoi emite judecăţi pripite

3.Sărută sub vâsc toate femeile

4.Nu dă cadouri somalezilor din cauza că n-au mâncat

5.Iubeşte să ţină copii mici în poală. (şi Mickael Jackson iubeşte asta)

6.Depăşeşte limitele legale de viteză, cu sania lui.Face incojurul pământului într-o singură noapte, asta inseamnand la Ecuator 40.075,02 km în doar 24 de ore. Şi trebuie să o facă şi pe fiecare meridian…(încă 40.007,86 km) deci 1669,7625 km/h să meargă doar în jurul Ecuatorului. Şi ar trebui pus la puterea 100.000 că să meargă pe la toate casele. Iese cu mult peste limită legală de 50 km/h în localitate.

7.E mincinos.Nu are timp fizic să citească scrisorile tuturor copiilor din lume.

8.E animal blanet punând renii la muncă forţată. Îi biciueste până îşi iau zborul.

9.Face experimente genetice pe ei: vezi pe cel cu nasu roşu! Şi îi plimbă prin frig până răcesc!

1o.Face trafic ilegal de produse. Duce cadouri de la poli la copii fără să plătească taxele vamale.

11.Face discriminări între copii…cei bogaţi au mai multe cadouri. E dovedit statistic

12.Ne cumpără dragostea cu lucruri materiale

13.Alte experimente genetice: are o armată de spiriduşi în laponia

14.E egoist. vorbeşte fluent mai mult de 2700 de limbi, cu peste 7000 de dialecte şi tot nu vrea să ne înveţe şi pe noi.

15.Ar trebui amendat de ecologişti.Încurajează tăiatul brazilor prin faptul că singurul lui placement de cadouri e sub bradul ucis.

16.Nu are grijă de corpul lui. Are colesterol, grăsimi multe(porcinele îi plac), nu face sport, mâncă şi dulciuri. Prea multe. Şi poate are diabet.E betziv. Are burta mare, nasu roşu si se mişcă greu .

17.El ia tot meritul pentru cadouri când de fapt e doar delivery man`. Nu le produce el.

18.Are tehnologii verzi, ecologice de transport rapid dar le păstrează pentru el. Nu le spune omenirii că să scăpam de poluare

19.Când l-aţi văzut ultima oară pe Santa cu nevasta lui? Nici în poze, nici la lucru, nicăieri. Mai nou se`ncojoara de craciunitze

20.Trăieşte izolat la pol. Are mulţi duşmani pentru că e o fiinţă antisocială

21.E urât. De aceea nu-l vede nimeni. vine noaptea când dormim

22.Dacă tot iubeşte copiii de ce nu are nici unu? El merge la copiii altor oameni

23.E criminal .A ucis animale pentru tunica roşie îmblănită peste care este încins cu o centură lată din piele.

24.Are pile la autorităţi. Cum de a rămas anonim? Şi nici acte nu are şi nici nu apare în recensăminte.

25.Pătrunde prin efracţie, pe horn

26.Se îmbrăca tot timpul în roşu! Poate el a mâncat-o pe Scufitza Roşie şi a minţit că-i lupu vinovat! Are o singură pereche de haine! Oare cât de des şi-o spăla?

27.Ultimul şi cel mai puternic motiv: E MASON

(Pledoaria a fost posibila cu munca de investigare a inspectorului Paul Butuc)

De ce E la noi ca la nimenea ? sâmbătă, decembrie 27, 2008

Ninge cu stări de plumb, cu plictis, ninge cu hârţogării şi hapciupaliti.Ninge cu monede strigând după dreptate.

Jonglerul Ion Iliescu, al cărui dosar de cadre este (încă) de negăsit surâde socialist (din motive manipulatoare) şi acţionează comunist (din ataşamente de-o viaţă). A murit atâta lume nevinovată şi Iliescu încă ne zâmbeşte parşiv de după ochelarii neşterşi în loc s-o facă de după gratiile sângerânde.

Îi dau nota zece pentru rânjit şi nota zero pentru trăit. Are fruntea obosită cu riduri cosmeticizate formate datorită orelor suplimentare în favoarea (oroarea) poporului.

Bărbatul (căruia i-au fost ucişi copiii) şi care a ţintit cu ouă (clocite de un an) spre Ilici trebuie decorat nu amendat.

Însă tenchiu’ inimii a slăbit în aceste friguri târzii, corticalizand efervescente stări de dovleci prea fierţi.

Traian Ungureanu susţine că rezultatul celor 50 de ani de comunism românesc a fost decisiv. La capătul lor, societatea românească a asimilat complet un instinct antisocial, o incapacitate de solidaritate şi iniţiativă, care explică bine (dar nu în totalitate) derută prelungită a prezentului.

Doar aşa pot înţelege că ( pentru Secretul Mariei cei care nu au mai prins bilete la cinema sunt în stare să verse lacrimi şi) pentru penibilisme în fotbal sunt în stare să iasă timişorenii să protesteze brutaliceste şi zgomoticeste dar împotriva corupţiei şi crimei, toată lumea îşi găseşte scuze de a rămâne în faţă ecranului televizat (cumpărat cu 200 Ron prin promoţia din Carrefour)cu canale puturoase şi puse pe permanent .

Fulgii amintirilor tonice năbădăiesc printre dinţii ruginiţi ai soarelui iernatic.Avem proteze surogatice .

Ce bine ar fi să ne prindă pe toţi o epidemie a beatitudinii datorită căreia să aruncăm cu bulgări de curaj şi ouă clocite în ochelarii manipulatorilor pentru a perfora decojirea mizeriilor interioare şi trasfigurarea puiului libertăţii autentice prin cloşca înfluturărilor spre zbor.

Šárka lui Bedřich Smetana sâmbătă, decembrie 27, 2008

Amazoana Sarka a jurat duşmănie eternă tuturor bărbaţilor şi n-a făcut excepţie nici chiar eroului nobil Ctirad(cel care era îndrăgostit de ea).

Mai târziu îi momeşte pe Ctirad şi pe companionii lui într-o ambuscadă (dându-i afară printr-o poutiune magică) înainte de-ai ucide într-o manieră teribilă şi patată cu sânge.

Compoziţia mişcării trăieşte de la tensiunea între simfonii orchestrale furtunoase şi pasaje colorate cu gingăşie reprezentând scene de iubire.

Iubirea lui Ctirad pentru Sarka şi iubirea ei( ipocrită la început şi autentică mai apoi) dar distrusă de crimă brutală şi zgomotoasă.

buchete de sărbători zilnice vineri, decembrie 26, 2008

Ca homini infectaţi încercăm a reabilita într-o săptămână sărbătoricească neglijenţele adunate într-un an.

Criminalizăm brazii pe care i-am uitat pe când în viaţă irizau oxigenări.

Ne injectăm cu hormoni în loc sa gimnasticăm zilnic mişcări.

Dorim să luminăm trei zile ce am întunecat o viaţă.

Tânjim să împodobim instant interioare deja mucegăite.

Într-o bisericomanie am vrea să asimilăm Cărţulia Neagră cu Foile îndoite în timp ce zilnic prin prăfuirea sufletului ne-am analfabetizat.

Cheltuim bani pe cadouri date după chipul şi asemănarea noastră în loc să oferim zilnic zâmbete cuvântătoare, îmbrăţişări de inimii şi iubiri scăldate în sinceritate exteriorizată.

Iti doresc buchete de sărbători zilnice cu înfloriri fericitoare!

De la Răsărit vine lumina miercuri, decembrie 24, 2008

femei în doliu cu lumânări în mâinile îmbătrânite de lumina stinsă

(murim pe întuneric şi chefuim pe întunecime)

noaptea îţi va mânca mintea şi sufletul

(dacă nu te împături în lumină)

îngerul obscurităţii îţi va julii genunchii lipsiţi de protectoare pure

(profeţii întunecoase în lumini de ciripituri heruvimice)

violoncel sumbru în crâng

(poze albe negre în acelaşi timp)

trei crai de la răsărit cu cadoul amuţirii luminii şi ascunderii întunecate

(mireasa rămasă în ploaia mitralieră cu întunericul în braţe)

cu sângele care nu se mai şterge pe rochia propedeuticii carlionţate

(steagul naţional coborât bezmeticeşte în beznă)

De la Răsărit vine lumina dar şi Întunericul

Nuntă tonică şi tandră sâmbătă, decembrie 20, 2008

mireasa cu flori de câmp bufante

mirele cu papion în carouri hamletiene

sărutarea cearşafului cu circuri mistificatoare

umbre şi umbrelele distrate de litere căzătoare

muzicalitate stranie despicată din pianul dezacordat

comane ale mierlelor scobite în aşchii îngheţate

absurd încărcat irizational cu simbolism

scaune şi pahare legate jos cu ghirlande de tăcere

labirintul cu reflecţii deformate în haz aglutizat

dansuri cutremurătoare de roze

şoapte transmutate din tranfigurari de fond

Praf de stele cu aromă luminatică vineri, decembrie 19, 2008

Mai ştii ? Vorbeam într-o noapte pe când coerenţa şi luciditatea adormiseră că urăsc sărbătorile anuale şi îmbrăţişez sărbătorile care zilnic mă ating.

…cum cărţile primite şi inimile cu parfum de transparenţă îmi provoacă bucurie extazică.

Tu nuanţai cât de greu vedem sărbătorile zilnice şi cum parcă dorim alceva, ceva mai mult şi nu ne mulţumim cu un câine ce aleargă după un copil cu un porumbel în braţe, cu un răsărit de soare, cu un zâmbet de copil ce tocmai trece pe bulevard, cu o îmbrăţişare , cu o adiere a unei păsări în zbor, un fluture bucurându-se de singura zi de viaţă , un violinist bătrân oferind taine trecătorilor grăbiţi.

Fiecare discuţie cu tine e o serbare cu cioburi din cer fără dioptrii.

Aripi împuşcate şi-au îndeplinit visul zburând

copii cu gurile legate de alb

istoria tăcută, cinică şi cu formă de monument

cele două palme bătute dar neatinse

perle priitoare dansului zvarlugic al inimii în sărbătoare

giumbuşlucuri de lămpaşe firave

printre oglinzi festivitatea trezirii

zboară bucăţi de fân prin păr

monocicleta lângă lanul de snopi înfloriţi prin idilicul paradisiac

(Pentru Ligia Trinca)

Porumbeii betegiţi zbor dilematici miercuri, decembrie 17, 2008

prieteni falşi ne cârpesc zdruncinând din harfele luminii

urgisesc căpătâiele criticismului coborîtor

recidesc năucitor delirurile

nevolnicesc şi robustesc fericiri pudicoide

piscuitesc în idealurile tărăgănoase şi atractive pasagereşte

Pentru Juliette T.

ucisă libertatea aleargă cu florile în mână printre dărâmături marţi, decembrie 16, 2008

Păpuşa miresiţă mişcată de păpuşar în sacadările minore prefigurate de strigătul tragic legat de copac

În mâna stânga avea florile frangerii şi în mâna dreaptă roşeala comunismului care a ucis-o

contrabas răsturnat şi vioara înorată de tragedie şi îmbibată cu triumf

îmbrăcări din poveşti mâncând acadele mari cu culori mozaicate

seară de proiectare biţoasă şi funestă prin depăşirea peliculei cu prostia aplaudată

musca cu ondulaţii obositoare plesnită în capul cu cărare pe mijloc

boabele de grâu cad printre crăpăturile crăcite ale hambarului în celebrare

microfoane joase care înregistrează o comunitate gureşă

setea paranormalului comercial eclipsator al anormalului dureros

mustăciosul preşedinte de partid în fum de motoretă neoprită cu 3 roţi şi astupătoare de prostie

semnul româniei pe gâtul întristat de petale şi petele vinului

înmiresmat pe rochia mortuară acoperită cu tină

partidul comunist cu pantalonii rupţi în dorsal gândeşte în locul nostru(m)

printre dărâmăturile unei fabrici din episcopia

ucisă libertatea încă mai aleargă cu florile în mână

Pentru David H.

Sunt îndrăgostit:) luni, decembrie 15, 2008

(de)Praga cu frumuseţi inimitabile şi indescriptibile

arhitecturi la care-ţi palpită esse-ul

bulbucate pietonale în basm gotic

poduri cu vedenii sculptate

ninse cu buchete de pescăruşi

biserici cu betele şi bretele

basoreliefuri de vrajă cuprinse hologramic în iubirea-mi

Ascunşi în dulapul Narnian joi, decembrie 11, 2008

Pentru sora mea mijlocie care e departe(de ziua ei şi de sărbători)

memorii burduşite în poze editate cu fulgi de rouă

amintiri pieptănate cu vocea-ţi de altistă

abilităţi mirosind a crizanteme

sertare cu fericiri neofilite purtate între copilăreştile trageri de păr

jocuri inventate la care nu ne mai putem întoarce

pupile cufundate în roşu lăbărţat al întrevederii

telmarinii cerului să te păzească de cavalerii deghizaţi în lei

Brise les questions joi, decembrie 11, 2008

umbrela sunetelor ce asteapta deschidere :

jardin d\’Hiver

Pentru Cindy T.

soare dantelat cu verde

rochia cu flori de ploi decembrice

urme de intrebari pe zapada existentei

gradina de iarna inflorita cu lucididate decizionala

Pianul mut miercuri, decembrie 10, 2008

În penumbra nopţii amuţite am atins o minimalizată apropiere de pianistul evreu Wladyslaw Spilzman.

Stăteam întins în camera mare pe colţarul albastru cu pianină neagră lângă fluxurile-mi neuronale cu arcuri bune.

Sintetizatoarele îmi displac enorm încercând superficial (precum manechinele de plastic din vitrinele cu iz de pluş) să înlocuiască sunetul mistificator al pianinei autentice .

Sufletul meu s-a simţit ispitit să se tămăduiască prin exteriorizarea interacţiunii stărilor interioare cu sunetul pianinei avec placă de bronz.

Pentru Wladyslaw Spilzman pianul era un instrumentar gnoseologic şi starea lui de exprimare naturală.

Trecând peste sumbritatea sfâşietoare de a-şi petrece familia la trenul gazării şi peste munca dezumanizantă din ghetou a evadat fiind ascuns într-un apartament cu cea mai mare iubire a lui: o pianină(după ani de zile în care ochii degetelor lui nu au văzut nimic asemănător clapelor cu corzi ).

Vecinii fiind germani persecutori fărâma lui de viaţă depindea de păstrarea pianului pe mute.

Familia-mi şi vecinii fiind scufundaţi în oniric, m-am aşezat pe scaun şi ca Spilzman mi-am plimbat degetele pe deasupra pianului amuţit( în  faţa tăcerii grăitoare) fără să ating clapele … dar vibrând răsunete sonore ale proiecţiei mintale.

întruparea ideilor spiritului prin muzicalitate luni, decembrie 8, 2008

Entertaimentul muzical produce doar vibraţii pasagere, intermitenţe şi furnicături senzoriale adormite-n superficialitate.

Cunoaşterea cercetătoare şi ancorarea analitică produce bucurii profunde  şi purificatoare.

Beethoven spunea că avem nevoie de ritmul sufletului ca să înţelegem ontologia muzicii.Prin ea întrevedem parţial cunoştintele cerului şi ne intermediază facultatea creatoare şi spontană a minţii noastre.

Beethoven suspina când oamenii nu înţelegeau revelaţia muzicală ca şi un  mijloc incorporal de a pătrunde în lumea cunoaşterii superioare şi ofta că  nu pricepeau că fiecare compoziţie muzicală este un ton al pasiunii şi că  pasiunea însăşi este tonul muzical.

Cercetarea dirijată presupune o desfăşurare imprevizibilă presărată cu aventuros interior.

Când asculţi muzica cu atenţie disciplinată, pricepi contururile adânci şi te  eliberezi de mizeria populistă.

Atitudinea schimbată faţă de muzică îţi va schimba altitudinea comprehensivă.

trei alterităţi într-un crai luni, decembrie 8, 2008

Pentru pianistul, trompetistul si percutionistul Robert Andor

Ecourile muzicii celeste să-ţi intensifice expresivitatea-ţi creatoare.

ondulaţii Smentaniene fluturând din apă Vltava sâmbătă, decembrie 6, 2008

Pentru Ligia Trinca

Apa cursivă originată în două surse se umflă elegant pe parcursul şerpuitor al zonelor Boemiene devenind somptuoasă.

Imaginile ilustratoare ale cursului lui Moldau sunt create în variate secvenţe muzicale: sunetul unui joc fiind condus în timpul unei vânători auzit în acompanierea râului circulator al împăduririlor compacte.

Următorul dans de bal boemian în ritm viu descrie o nuntă celebrată prin cântări săltăreţe.

În timpul nopţii braţele copacilor şi tâmplele apelor nimfeaza târâşul aniversar al activităţilor ombilicate-n lumina fragedă a lunii.

Tema Moldaului revine prin râul feroce şi impulsiv transfigurat apoi in calmul maiestuos.

Lumânări aprinse din ceara lui Shrek joi, decembrie 4, 2008

Pentru artistul Flavius Petrişor

aripile ning îmbrăţişări

visele ning încoronări

ploile ning înceţoşări

oglinzile ning întruchipări

pleoapele ning înmiresmări

La cosit de artere marţi, decembrie 2, 2008

nu voiesc să-mi cosesc venele

cu cioburi sparte din ferestrele sufletului tău

în timp ce hublouri privesc sirenele

pe covoarele pătate cu lacrimi

stele, arcadele megafonului planetar

adamante omogene încovoiate spre creştetul norilor bizari

alerg prin fum

strig de-acum :

nu vreau să-mi fie mâinile proteze de sânge

dezordonate arcuri le întind spre cer