Înfumurarea împiedicând înţelegerea vineri, mai 22, 2009

Daca e sa revenim obiectia de self-defeating argument, formulata cu ironie de Eco, ne putem pune pe buna dreptate întrebarea: de vreme ce totusi Platon a scris, si nu putin, cum se gândea el ca poate transmite mai departe ceea ce gândeste fara sa îsi tradeze gândirea si fara sa cada sub incidenta propriilor sale argumente împotriva scrisului? Exista un pasaj în Scrisoarea a VII-a, la paginile 340-345, în care Platon evoca o situatie neplacuta din viata lui, un esec pe lânga un tiran din Syracusa, pe nume Dionysos cel Tânar — un grav esec pedagogic, înainte de a fi fost unul politic. Platon se dusese la acel conducator pentru a-l învata adevarata filozofie. Spera, cum altfel, sa faca din el un rege-filosof – ceea ce nu a reusit. Platon nu pune esecul pe seama teoriei pe care o sustine, ci pe seama faptului — si aceasta cred ca este legatura cu argumentul din Phaidros — ca Dionysos cel Tânar ratase întelegerea adevaratei filosofii, adevaratei stiinte. De ce? Pentru ca atunci când l-a gasit pe Dionysos în Syracusa, acesta avea deja o multime de conspecte din tot felul de gânditori printre care si din el, Platon, iar acest lucru îl facuse deja înfumurat, dându-i acel tip de aroganta semnalat de Platon în Phaidros. Crezând ca stiinta pe care o extrasese din acele conspecte contin toata stiinta si învatându-le bine, ratatul discipol al lui Platon a crezut ca a devenit si întelept. De fapt, în termenii lui Platon, devenise doar erudit, în cel mai bun caz. Între aceste pagini auto-justificative exista un faimos pasaj, asupra caruia va atrag cu deosebire atentia. Spune Platon acolo ca el s-a abtinut sa scrie vreodata, sa astearna în scris ceea ce gândeste despre esenta ultima a lucrurilor (expresia este a mea), deoarece aceasta teorie nu poate fi consemnata în scris si, orice ar spune criticii lui, nici nu poate fi criticata. Pentru ca, spune el, la aceste lucruri poti ajunge numai facând o succesiune ascensionala: pornesti de la numele cu care denumesti obiectul, treci prin definitia lui, formezi o imagine a obiectului respectiv, iar aceste imagini sunt preluate de gândire.