Prezentismul subculturilor târgovețe joi, iulie 30, 2009

Oare golirea de sens a reprezentativitatii prin transformarea campaniei electorale intr-un circ mediatic ce are ca efect absenteismul si apatia votului (care reconfirma mecanic aceleasi personaje intepenite in angrenajul puterii) nu e tot un atentat la adresa democratiei?

Oare faptul ca aceste personaje legifereaza fara nici o legatura cu dreptatea (despre care orice cetatean – in virtutea simplului fapt ca e om – are o idee) nu e si ea un atentat la adresa democratiei?

Cinismul public, atat al alesilor (care-si vad nestigheriti de interesele lor) si cel al alegatorilor (“mai rau sa nu fie” sau “poate ne pica ceva”) nu atenteaza la democratie?

Transformarea partidelor politice si a institutiilor statului (in primul rand a Parlamentului) in “subculturi urbane” care nu se mai reprezinta decat pe ele insele nu pune in primejdie insasi existenta societatii in care traim?

Ice cream nedietetic cu iaurt beatitudional vineri, iulie 24, 2009

„Ei oun apokluseias palin di’ epimeleias biou ton epiplassthenta te kardia sou rupon, analampsei soi to theoeides kallos”(Gregoire de Nysse, De Beatitudinibus)

Daca, in schimb, ingrijindu-te de propia ta viata, curati zgura raspandita in inima ta, frumusetea divina va straluci in adancul tau.

Afine si mure inghetate cu racoriri incomensurabile :

Mihail Neamtu Despre limbaj si frumusete la Grigorie de Nyssa(1)

Continuarea eseului(2)

Finalizarea eseului(3)

noapte intredeschisa luni, iulie 13, 2009

************************************************************

[aici trebuia sa fie poza cu o noapte intredeschisa.de ce aici ? si cine zice ca trebuia neaparat? prea multe poze ne incarca cu pozne. te referi la o noapte pe jumatate deschisa ? de ce ai pus punct dupa prima propozitie. du-te tu zi-mi unde vezi tu propozitia si eu iti arat unde e punctul.Eu vad doar punctul negru si nu vad holistic.Holi-ce?nu ma lua tu cu neologisme ca nu ma poti impresiona.m-ai prins.am memorat dictionarul cu neologisme sa iti cumpar simpatia.ce ieftina m-ai crezut.Stai mah ca nu am scris cu diactritice.Eh, daca or fi avand stoluri de capacitati in cap si daca si-or da cu capul de propria lor inteligenta incomoda or avanta cu aripile sa intealega si scrisul fara diactritice.tu de ce ai pus punct dupa a saseapropozitie unde trebuiasapuiunsemnal intrebarii.iara il tzuci pe trebuie.si mai esti si tare, ma iei cu de astea ce se numesc stiintifico-fantastico-ortografierico ortopedicooo,o sau ortoepico sau punctuatico sau apunctuatio si, fara si, punct.punct.punct ?

******************

Este noapte.Era noapte.Acum e intre noapte si zi.E ora cinci si douazeci de minute si 59 de secunde.A trecut ultima secunda.E si douazeci si unu de minute.Unde ? Pe ceasul meu. Dar nu am ceas. Pe calculator in dreapta jos, sta la colt cu mainile-i ridicate si genunchii dezgoliti pe boabe de porumb ruginit de soarele bolund.Bine, bine te invarti pe acii printre tenchi, dar ce e timpul ? O fi el masurat de ceasornicar.Ori nu o fi ?Dapoi ce inseamna a fi ?

*******************

Mi-a inghetat timpul in ochi.Bah, e noapte.Pe cine faci tu bah ?bah esti tu.Oricum noapte nu mai e afara.noaptea inca mai e afara.noaptea e si inauntru si afara.noaptea e numai inauntru ochilor orbi la inautru.noaptea e afara acolo unde inauntru si afara nu exista.ce-i asta, ex-,-is-,-s(ta),-ta.[?/

***************************************************

Printre blocuri se auzea un strigat.e precis unul care cauta prin gunoaie si a gasit o comoara.eh, poate e unul caruia i s-a furat cardul de la banca transilvania.oricum bine ca i s-o furat ca si asa era gol.doar e criza.da toata lumea face crize de isterie sau histerie, nici nu mai stiu cum se scrie de cand fac spume la gura.alerg catre geam sa verific cu simturile.nu-l vad. si de fapt nici nu am alergat, hiperbolizam doar ca sa ma aplauzi.de ce nu scriu cu litere mari?nu stiu.stiu(ca), stiu, dar crezi ca-ti spun. nici sa ma platesti. aaa, nebunul ala.ce-i cu el ?eh, nebun is io.era glasul celui ce striga in pustia de asfalt si betoane.striga atipic ca e noapte.Bah e noapte.striga din ce in ce mai TARE.TAre.tare.si inca striga de vreo cateva ori:Noapte buna.Asa vrea el sa-i fragmenteze pe cei care au noaptea in ochi si intunericul pe plapuma ? dar hai sa nu vorbim de plapuma ca e foarte cald in blocurile comuniste.e cald de ti se desfoliaza pielea de pe tine.e cald de se coc rosile verzi invinetite cu eu-uri.Eu-l tau nu-l stiu.de fapt te arat cu degetul si te impung pentru ca nici eu nu mi-am descoperit eu-l.la geamuri si la balcoane ies oameni somnorosi dupa reluarea telenovelei de la 3 noaptea.barbatii inchid repede tv-urile cu animale incaldurate cu carapace aproximativa iluzorie umanitatii. copii  speriati de fulgeratul vocii lui vor sa vada si ei dar nu ajung nici la calorifer, nici tata nu-i ia pe umeri.atunci ei scutura patutzul si aceste scuturaturi il trezesc ca batranul de la etajul 3.acesta crede ca e cutremur. are el mania de a se vedea bolnav cand de fapt e sanatos. bine sa recunoastem e bolnav el dar nu fizical ci metafizical.ce misto suna, dar n-am inteles cuvintul cu care te dai rotund sau patrulater vopsit cu rosu.batranul suna la salvare.alo, vai ce ma doare inima, sa vedeti asa tare ma doare incat tot blocul se cutremura.la telefon centralista smurdului nu aude nimic.are mp4-le in ureche si asculta o melodie house pentru ca e tura de noapte si se gandeste la casa daca au inchis copii gainile, de fapt daca au inchis geamurile sa nu ploua si daca au inchis usa la Narnia, ca nu cumva sa intre tunetele gandirii incomode.batranul neauzind nimic crede ca a impresionata pe cea de la capatul firului care duce asa rapid sunetul si pune receptorul, dar punandu-l cu neatentie va plati mai multi bani, ca si asa e egoist si are.are o pensie mare. si manca pe banii copiilor si vecinilor. asteapta salvarea, care a m-ai venit de vreo 30 de ori si i-au zis ca e perfect sanatos. dar el nu accepta. ei nu stiu cat sufera el in cap si ca de fapt a avut atac cerebralo-cardiac. copii lui si-au inchis celularele sa nu-i mai auda vocea belicoasa cu care juca teatru mai bine ca horatiu malaiele.hopa, hopa se gandeste poate ca pe drum ambulanta a luat foc de la un tunet.aude ceva si incet incet i se clarifica in cap.Noapte buna. o voce de bas.Da, ce, e noapte ? Nici nu stiam? Si e buna ? Poate chiar e buna.dar stai ca nu mai simte nimica nici la cap nici la inima.are o noapte buna pentru o secunda.a si trecut secunda.Vocea aia care ma bruia apartine singurului om lucid din apropiere.si ala nu sunt eu.

**********************************

**************************

************

********************************

*****************************************************

©Copyright Kierkegaard Socraticul

Înlocuind chipurile comprehensiunii cu închipuiri vineri, iulie 10, 2009

Vedenia s-a substituit intelegerii si spectacolul judecatii civice.

In ce anume mai consta, dupa toate acestea, reprezentativitatea politicianului “ales”?

E simptomatic faptul ca alegerea il include direct intr-o aristocratie a meritului

si nu intr-una a datoriei.

Faptul de-a fi ales (asemeni – dar, totusi, atat de deosebit – electiunii monahale) ii da unui om obisnuit o alta identitate care, consolidata de privilegii,

il transforma in ceva calitativ deosebit de restul muritorilor.

Pe cine reprezinta “alesul”? si cum (si cat) se simt reprezentati alegatorii in el?

Reprezentativitatea este un aspect fundamental al democratiei.

Orice restrictie la adresa reprezentativitatii este

– pe drept cuvant – inteleasa ca un atentat la adresa democratiei.

durere până la cer luni, iulie 6, 2009

buzele fredonează un cântec din frunze

prin noapte angoasele desenează ramuri

fragmentele false aridizează voalul

călugări culminează într-un deşert de beton şi asfalt

dar ea trăieşte şi se deschide un decalaj

în pumnul nopţii de lume

în clepsidra cu ultima cereală a existenţei

dincolo de reamintirea constantă

între zi şi noapte

prin seturi de corpusculi

Trăind în cuantificări finaciare duminică, iulie 5, 2009

Trăim într-o lume dominată de economic.

Până în secolul XVIII, oamenilor nu le păsa de bani deoarece pentru ei nu reprezentau nimic.

Trăim într-o lume în care glandele salivare(de pe creier) au fost setate pe sume.

Când auzi de o sumă, se produce secreţia: ce?, unde?, cum ?, cât ?

S-a atrofiat casa cu perdele făcute de bunica şi cu viole la ferestre.

“Dacă le spuneţi oamenilor mari că aţi văzut o casă frumoasă din cărămizi trandafirii, cu muscate la ferestre şi cu porumbei pe acoperiş,

ei nu vor putea să-şi închipuie cum arată.

În schimb, dacă le spuneţi că aţi văzut o casă care costă o sută de mii de euro, vor exclama:

Ce frumoasă e!”

Pietrele din gura lui Daniel Cristea Enache miercuri, iulie 1, 2009

Daniel Cristea Enache după prima lui vizită în Varadinum tânjea să plece cu o piatră în gură -probabil o piatră de aducere aminte şi nu una desfiguratoare.

El crede într-o valorizare a literaturii postmoderne căreia prin cronicile lui îi cartografiază culmile şi gunoaiele deoarece vede frumuseţea potenţelor într-o literatură care şi-a schimbat sistemul.

La bibliotecă am apucat să stau cu spatele la peretele rece şi cu dorsalul pe mocheta vişinie de lângă scaunele pline cu vârste mişcătoare.

Injurăturile la adresa lui îi duc cărţile către o categorie de cititori la care elogierea şi apaludarea nu ar fi ajuns.

Recunoaşte cu durere primordialitatea funcţiilor din lumea literară prejudiciand astfel prezenţele valorilor şi dorinţa scriitorilor români postmoderni de a fi mai postmoderni decât iniţiatorii curentului postmodernist ajungând la dogmatizări încrâncenate şi devenind imitatori nenorociţi cu exces de gesticulaţie fandosită puţând teoretizator.

Când Daniel Cristea Enache râde îşi mişcă muşchii feţei asemănător fizicinului Gabriel Cabău.

Înţelege postmodernismul ca reprezentând o recondiţionare a epocilor trecute şi nu o (e)radiere, ca manifestându-se tolerant şi nu tiranizant.

Criticul literar de doar 35 de ani a oscilat între pe şi pă cu un umor şarmant.

Recomandă înţelegerea expectanţelor externe(care au de-a face fie cu nevoia elitistă după un experimentalism maxim, fie cu aşteptarea omului comun a exotismului) însă nu plierea şi armonizarea, ci bulversarea lor prin depăşire care le substituează aşteptările comerciale cu valori maturizatoare.

Pentru Daniel Cristea Enache viaţa literară românească e frumoasă atunci când e frumoasă şi e extrem de interesantă atunci când e urâtă.

Nu încurajează atitudinile cititorilor români de liceeni întârziaţi : mi-a plăcut sau nu mi-a plăcut cartea (neglijând astfel explicaţia substanţei).Susţine rolul argumentaţiei şi nu a afectelor efemere în cetire.

Pietrele din gura lui Daniel Cristea Enache s-au dovedit a fi preţioase şi purificatoare.