Noe
ai deschis fereastra spre dimineaţă,
bâtlan cu aripi armonioase.
alb porumbel îţi este beatitudinea
ce ţine în cioc o floare care nu ofileşte
şi zboară-n azur
mergând după tainice ţărmuri.
Noe
ai deschis fereastra spre dimineaţă,
bâtlan cu aripi armonioase.
alb porumbel îţi este beatitudinea
ce ţine în cioc o floare care nu ofileşte
şi zboară-n azur
mergând după tainice ţărmuri.
ai pus vreo poza?ca nu se vede..
mersi mult:))
“mergand dupa tainice tarmuri” – poate poate.. only God knows..