Academia Nae

Nae e partea luminoasa din noi si Catavencu e partea umbroasa

FiloSofia şi Matematica sunt verişoare primare Marți, Septembrie 23, 2008

Filed under: babele si gerovitalu — academicianuNae @ 11:33 am

Filosofia şi Matematica au în comun contrastul dintre blugii în care ies ele pe strada şi viaţa lor ascunsă. Filozofia are acces la infinitul existenţei, la comportamentul ei asimptotic. In acelaşi timp, întocmai ca şi matematica infinitului, filozofia transgresează locul comun al existenţei cotidiene, pentru a ne pune în contact cu aspectele anti-intuitive, paradoxale, ale existenţei.

Noţiunea generală de curbă are o inteligibilitate incomparabil mai vastă decât partea ei vizibilă. Între inteligibil şi vizibil se produce o tensiune care nu a scăpat filozofilor şi cu atât mai puţin unui filozof matematician ca René Thom.

La Pitagora, matematica şi muzica sunt inseparabile, amândouă raportate deopotrivă la cosmos şi la arhitectura spiritului uman. Numerele, intervalele muzicale şi mişcarea corpurilor cereşti conduc la ceea ce s-a numit muzica sferelor.

Cele cinci tipuri de poliedre regulate puse în evidenţă de Platon sunt entităţi la fel de fundamentale ca dreapta, cercul, pătratul şi sfera, la Euclid, şi fac parte din viziunea lui Platon asupra matematicii ca reprezentare a universului.

Augustin preluase de la Platon fascinaţia pentru numere, iar, de la Euclid, metoda de procedare axiomatic-deductivă. Etica lui Spinoza are de-a face cu mecanica newtoniană.

John Duns Scotus se ocupă de problema existenţei şi infinităţii lui Dumnezeu, folosind procedee care prefigurează noţiuni din ceea ce azi numim teoria mulţimilor ordonate. René Descartes preconizează o ştiinţă unificată, având ca model matematica. Descartes crede că matematica este cheia care deschide drumul spre o imagine globală, unificată şi coerentă a lumii. Plecând de la matematică, Descartes s-a simţit proiectat în fizică, filozofie, fiziologie şi cosmologie, în toate acestea devenind un pionier. În Discurs asupra metodei, Descartes străluceşte prin deducţia filozofică.

Husserl încearcă să combine matematica cu filosofia, analizând procedeul necesar pentru a ajunge la conceptul de număr. Matematician si filozof german, Gottlob Frege a fost fondatorul logicii matematicii moderne, a descoperit ideile fundamentale care au făcut posibilă dezvoltarea logicii moderne. Preluând o anumită întrebare, filosoful si matematicianul o transformă, pentru a-i da un sens.

Autorul întrebării – un etnolog, un biolog, un economist, un lingvist sau altcineva – are impresia că problema lui a fost înlocuită cu o alta. Dintr-o dată, are loc o despărţire de lume, se naşte o suspiciune. Filozofilor sau matematicienilor le propui o problemă, ei o trec pe limba lor şi, mai departe, nu mai înţelegi nimic, deoarece au îmbrăcat-o cu blugii lor negăsiţi la piaţă sau în lee cooper.

Solomon Marcus

Anunțuri
 

One Response to “FiloSofia şi Matematica sunt verişoare primare”

  1. Ion Barbu spunea cu oul lui dogmatic ca poezia intalneste matematica in sferele ei inalte


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s