Academia Nae

Nae e partea luminoasa din noi si Catavencu e partea umbroasa

Dmitri Shostakovich Joi, Septembrie 25, 2008

Filed under: buline lilo — academicianuNae @ 7:14 am

Pentru Csaba,

Dmitri Shostakovich s-a născut la Podolskaya Ulitsa în Petersburg pe septembrie 25, 1906.
Sunt puţini compozitori din sec XX comparabili cu el ca importanţă şi nici unul ca popularitate.
O popularitate care a început foarte devreme şi nu s-a estompat nici după moartea lui,
survenită în 1975.A compus 15 sinfonii, 15 cvartete de coarde, 6 concerte instrumentale,
balete, muzică de film şi alte 200 de compoziţii.Fiind şi pianist, în 1927 a obţinut o menţiune
la Primul Concurs Chopin, unde l-a cunoscut pe dirijorul Bruno Walter.Walter a fost impresionat
de calitatea unei partituri a tânărului de nici 20 de ani ( Simfonia nr.1 în fa minor op. 10)
şi a cântat-o curând după acea la Berlin.Partea a doua, Allegro, e exuberantă, iar partea a 3, Lento,
e introvertită şi duce cu idea la un marş funebru, emoţional.În Simfonia nr. 5 în re minor opusul 47,
primele trei mişcări sunt extrem de sumbre, negative dar se termină cu o explozie emoţional jubilativă.
După ce a participat la vicentenarul Bach, a fost atras de disciplina contrapuctului, compunând 24
de preludii şi fugi, corecte structural dar nu pastişe preclaisce ci piese în stilul vremii lui.
A produs 24 de preludii în 24 de zile, în ordinea corectă a tonalităţilor, fără să se blocheze niciodată.
Triumful major al primului deceniu de creaţie fost opera „Lady Macbeth din judeţul Mtensk”,
jucată în Rusia, apoi în Statele Unite şi Europa.Vitalitatea personajelor centrale şi a lumii urâte
în care trăiesc, este redată de compozitor cu o luxurianţă de mijloace stupefiante
dacă ne gândim că avea abea 26 de ani când a terminat această operă.
De două ori creaţiile lui au fost interzise datorită lui Stalin.Moartea dictatorului a însemnat
o uşurare pentru creaţia artistică, Dmitri simtindu-se eliberat de restricţii şi cenzurări.
Dmitri Shostakovich a suferit pierderi personale.A fost şocat de moartea timpurie a celei
de-a doua soţii a lui.În amintirea ei a compus Cvartetul de coarde nr. 7 în fa diez minor, op. 108,
încorsetând trei mişcări scrurte. Allegretto- conturând portretul Ninei.A doua mişcare (Lento)
semnificând o lamentaţie funebră.Şi a treia (Allegro – Allegretto) evocarea scenei în care
el a fost chemat la patul muribundei.A compus muzică la aproximativ 60 de filme în afara
celor care le improviza în adolescenţă la cinema, pe vremea filmului mut.
Tăunul a fost un film cu acţiune romantică plasată în Italia la începutul sec XIX,
prilej pentru a-şi exersa versatilitatea stilstica.În ultima sa simfonie(nr15) a dus la extrem
combinaţia de glumă şi tragism.Melodia citează teme alăturate aparent arbitrar.Orchestraţia e bizară.
Violonistul David Fiodorovici Oistrah l-a inspirat pe Shostakovich în creearea Concertului
pentru vioară şi orchestră nr. 1, în la minor, op. 99.Prima mişcare e lentă: Nocturna.
A doua e violentă : Scherzo, iar a treia Passacaglia e urmată de o cadenţă foarte lungă
care prelucrează temele precedente, ducând în cele din urmă la o Burlesque eliberatoare.
Cvintetul cu pian în sol minor, op. 57, a fost printre puţinele compoziţii senine şi reţinute.
Primele părţi sunt neobişnuite :un preludiu şi o fugă,
urmate apoi de cele tradiţionale Scherzo, Intermezzo şi Finale.

Anunțuri
 

2 Responses to “Dmitri Shostakovich”

  1. anielle Says:

    later edit: l-am descoperit mai apoi si la tine in timp ce-ti ,,frunzaream” blogul:).


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s