Academia Nae

Nae e partea luminoasa din noi si Catavencu e partea umbroasa

Aici nu există alţii Sâmbătă, Iunie 20, 2009

Filed under: bandajul serilor — academicianuNae @ 12:19 am

aici nu exista altii

Augustin Buzura stătea sprijinit cu mâna dreaptă pe catedră având ondulări burticoase şi firele-i capilare înzăpezite.

Ritmul îi era domol şi fragmentat pipăind sinuos de la depărtare incomoditatea interpretării de sine în constrângerea alterităţii.
Îşi exterioriza seninătatea prin expresivitatea feţei din care tonu-i cald şi cuvintele-i simple îţi acaparau ataşamentul şi cordialitatea.
„Cred dar mie frică de ceea ce cred” mărturiseşte personajul principal care în proximitatea morţii îşi caută raportarea transparentă la propria-i singurătate desfăşurată în timp, ajungând obsesie la prezentul continuu.

Mărturisea că toate cărţile lui sunt de fapt nuanţarea unei singure cărţi şi încercarea de elucidare profundă a unor întrebări ontologice, superficial îmbrăţişate în anii timpurii.
Smerenia lui iradiantă şi-a articulat desţelenitor ironizări de sine.
Cu mâna stângă (pe care era pus cu clame un ceas argintiu) gesticula între orizont şi verticalitate.
Auto-interogatorul Augustin Buzura relevă noi înţelegeri ale morţii din perspectiva galaxiilor care mor şi care ne pitesc spre o nimicnicie asumată.
Moartea învie în fiecare filă a romanului cu raportul singurătăţi(cu încă un i).
Timpul lăuntric dilatat redimensionează realitatea externalităţii prin reproiectarea morţii.
Romanul „Raport asupra singuratatii” are o continuitatea tematică şi problematică, substanţa fiind conturată printr-o serialitate organică şi analogică.
În perioada în care a prezidentiat Institutul Cultural Român a deschis ferestre puternic lăcătuite şi a încercat să echilibreze viziunea neromânilor asupra României.
De exemplu a plătit drumul şi staţionarea unui jurnalist american care fabula negativist şi exacerbat de ireal despre situaţia românească, reuşind astfel să-l înveţe moderarea, tăcerea sau verificarea documentată.

„Nu trebuie dorit imposbilul” consemnează psihiatrul care aduce prin livreasca-i analizare semnificaţii moral mutilatorii.

A studiat lucrarea lui Julian Huxley(premiant Nobel)despre acidul lizergic care ridică randamentul scoarţei cerebrale precum motorul unui avion mare pus la o biţă Pegas ruginată.
Criticul literar Daniel Cristea Enache interpretă formalitatea forţei domnului Buzura ca fiind nasturii rămăşi descheiaţi.Romancierul Buzura vede liniile contorsionate într-o masă pe care noi o vedem banalizantă.

Doamna Angela Martin care l-a studiat pe Sabato cu pixul în mână l-a comparat pe Ernesto cu clasicul Buzura deoarece dramatizează halucinând aducând similitudini, ambii consemnând şi deformând prin condeiul salvator sufluri eticizante şi ambii find scriitori fanatici şi anxioşi, cu viziuni catastrofale, premoniţionale inspirate din răscolitoarele şi lugubrele conpartimentari horror a trecutului privit prin ochelarii intersubiectivitatii.
(Augustin Buzura raportat la singuratatea alteritatii)

Anunțuri
 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s