Se ridică de pe scaun
Ca de pe un jilţ regesc
Ca împins de un resort interior
Arcuit peste măsură.
Şi iată-l ajuns el însuşi
Un arc de triumf.
Poate că la dumnealui nu plouă în casă
Şi nu-i picură în baie
Şi nu mai are taxe şi impozite de plătit.
Nu! Nu-şi va pune capăt zilelor,
Dar nici înaintea zilelor
Nu o va lua:
Niciodată!Niciodată!
Cătălin Lata
| Raluca Elena Pirvu la Vocabule Elfa (1) | |
 | adi la Numerele elementare in El… |
 | hetrik la Introducere în limba Elfă… |
 | Roberto la Vocabule Elfa (1) |
 | Anca la Introducere în limba Elfă… |
| Anca la Introducere în limba Elfă… |
| Oana Maier la Zilele elfilor | |
 | Andrei Costea la Vocabule Elfa (1) |
 | Camix la ceaţă |
 | stefan florin la Introducere în limba Elfă… |
 | Camix la Fereastra |
 | almanahe la spaţiul pe care l-ai inventat… |
 | dragos la Introducere în limba Elfă… |
 | Teologus Magnificus la Ziduri conglutinate |
 | Zaharia la Toposul Caelumului |
Academia Nae 
imi place poezia. imi place catalin lata.:)