anotimpuri in limba elfa Sâmbătă, ianuarie 29, 2011

echuir  = primăvară timpurie

ethuil = primăvară târzie

laer = vară

iavas = toamnă timpurie, perioada secerişului

firith = toamnă târzie, perioada decolorărilor

rhîw = iarnă

Reclame

sommes payes pour le savoir Duminică, ianuarie 23, 2011

Ştiinţa pustieşte tot exteriorul.Dispar specii de animale, plante, păduri, păsări, jivine, dealuri şi rămânem într-o grădină de legume, cereale şi deşertificări, în care tot ce nu e util omului e buruiană.

„Util” înseamnă că nu mai există de fapt, sălbăticiunile, florile, ploaia aşa cum sunt ele, când erau alceva decât omul şi atât. O să rămânem cu pudeli, ploşniţe, şobolani şi mâţe de casă.

„Util omului” înseamnă „funcţie de om” şi „om” înseamnă oameni(adică societate). O lume exterioară funcţie de om ca societate omenească este o lume politică. Politica administrează lumea azi şi mâine, în totalitatea ei. Politica nu se „extinde” la noi domenii, ci, fiindcă ştiinţa modernă transformă lumea din lume ca străină în lume ca funcţie de om, apare un alt sens al politicului, acela de Weltverwalter(administrator al lumii).

©Alexandru Dragomir

Anosteala cantă in casele goale Luni, ianuarie 17, 2011

Plictiseala e în catifeaua roşie

în tăcerea prăfoasă

a potecuţelor de prin desişuri

în orele caniculare

şi umblă descălţată,

în nisipul îngheţat al nopţii,

în verdele noroi

al bălţilor de vară,

al petalelor ofilite

de magnolii culese,

în lipstickul de fată.

Pe după uşa-nchisă

ne cântă înăuntru

odată cu sminteala,

de zambile ca nişte guri vopsite.

©Teresa Maria Moriglioni Drăgan

Pseudopode Marți, ianuarie 11, 2011

Coasta :

aici se cuibărea ascuns, adame,

condeiul sacrificiului,

şi pentru tine, evo,

în inimă.

Unde îmi ţin fofelniţa

ce-mi va anima edenul ?

De la amebă la stea

ardere de tot să fie orice moarte

ca viaţa să dureze.

©Teresa Maria Moriglioni Drăgan

Timpul în limba elfă Vineri, ianuarie 7, 2011

lû – odată

erin – zi

arad – timpul zilei

daw- timpul nopţii

amrûn – răsărit

aur – dimineaţa

thin – seara

dû – căderea nopţii

tinnu – crepuscul înstelat

idhrin -an

anrand – vârstă

Baletul furnicilor Luni, ianuarie 3, 2011

Omul mic, naţiunea mică admiră omul mare, naţiunea mare, fiindcă marii stau în faţă, cu ei se face cultură, deci de ei se ocupă istoria.

Mai nimeni nu se îndeletniceşte cu oamenii mici, cu naţiunile mici.  Cultura şi istoria sunt haine pe măsură pentru cei mari. Cei mici, îmbrăcaţi cu ele, „se dau mari”. Şi cât ar fi de învăţat din cultura şi istoria celor mici.

© Alexandru Dragomir