
În cuvintele vechi ieşite ca şoapte din timp
Mai dăinuie forma clipelor,
Mai tremură ceva, mai străluceşte, mai geme,
Mai poate străbate.
Nu de tot abolite şi nule
Standu-i martore nopţii
Şi martore tuturor celor
Sădite in noapte şi apoi ieşite din noapte
Şi piedute acolo
Şi lăsate acolo
Ca flăcări şterse ale unei priviri.
© Petru Cretia
Am schimbat cuvinte