ar vedea zăpada topită de soare

cad fulgi albi, pufoşi
cade ninsoarea şi eu mă învîrt
în mînă ţin o pungă albă de plastic
pe care astăzi am dat cinzeci de bani

nu am nimic în ea, e goală
o umflă vîntul cînd mă rotesc şi-mi place
lucrurile din jurul meu încep să-şi piardă dimensiunea
pămîntul e roşu şi nu mai contează

un colţ de acoperiş luceşte-n lumină
un batic de femeie, un nasture de palton
o umbră sinucigaşă se desprinde din urbe
şi-alunecă pe trepte în magazinul universal

©Violeta Ion

Publicitate