Iubire printre sâmburi

Oameni şi pepeni…
Mulţi au călătorit peste mări
ca să ne convingă că există un capăt al lumii.
Ca şi prietenul care citeşte ziare vechi, ruginite,
încercând să ne convingă şi acum
că trăim într-o lume normală, paralelă.

Scufundat în valurile de celuloză, se întreabă:
O, Doamne, Shall I compare thee to a summers’t day? Doar văzuse câţiva ingineri ai frigului învârtind dinamul ursului polar cu rotile – aşa, pentru amuzamentul barăcii de tir dezafectate.
Şi pe tăcuţii oameni din parking umflând obrajii la lună plină.

Între pepeni, oamenii se răzgândesc la sâmburi.

Oameni cu parfum de prea târziu…
Şi copilul care calcă printre coji putrezite
sub umbra tot mai ameninţătoare
a tatălui ce ridică braţul drept amputat.
©Traian T. Coşovei

Publicitate