ţâşnesc Înţepături

Citesc mersul trenurilor ca pe o carte
bătută în piatră.

Penele atârnau de piele,
ca şi acum, în culoarea lor zdrenţuită,
atingând soarele.

Înţeapă. Aici, sub naştere, sub
leagănul lui sau al ei, în cutele morţilor
şi ale cordonului.

Înţeapă şi va ţâşni viaţa
cu vârful înainte, ca un picior tremurând.

Înţeapă. Destinul, poate, va face să ţâşnesc şi eu
citind mersul trenurilor
în piatră, atingând soarele.

©Tiberiu Neacşu

Publicitate