părul Tău Luni, iulie 21, 2014
ca o aplecare de salcie cu toată seva
doar aşa am parte şi eu de câte-o sclipire
unghia inimii Marți, iunie 24, 2014
un lucru atât de puţin durabil
clătinarea apei în pahar.
imaginea ei
joc de lumini şi umbre proiectat pe perete
născut din nimic
se va întoarce în nimic de îndată ce degetul tău
se va opri. el apare
de câte ori loveşti paharul cu unghia. tu
de câte ori lovesc eu
lumea cu unghia
© George Geacăr
Scrisori udate Luni, martie 4, 2013
Într-o zi o să prind un poştaş,
să-i desfac toate scrisorile!
Nu cred să greşesc, oricum multe scrisori
se rătăcesc, altele sînt aruncate
într-un colţ de sertar, puţine au
privilegiul de a fi udate cu lacrimi
ori mirosite de vreun îndrăgostit.
Eu mă voi arăta generos, le voi citi,
nepărtinitor, pe toate.
Apoi le voi arde.
La sfîrşitul zilei
nefericitul poştaş va bate
din poartă în poartă
şi va oferi fiecăruia
cîte un pumn de cenuşă.
©Costel Stancu
m-ai văzut tu mângâind scăfârlia chilug-a sfidării Vineri, ianuarie 11, 2013
cenuşăreaso
senzaţia de bine nemotivată şi deci străină
în balcon deasupra a şase metri de aer
cenuşăreaso
acum chiar văd
dintre dale izbucnind o tufă însângerată de trandafiri
©George Geacăr
anatomia plumbului Duminică, octombrie 14, 2012
În mijloc, o uriaşă inimă de metal pompînd un puroi
violet, bolborosind sub presiune în arterele uscate,
un creier putrefact de asemenea, o portocală cenuşie
apoi, concentrice sfere de influenţă cu legăturile
tensionate, milioane de insecte tinere în tricouri
colorate, refuzînd istoria speciei de la un punct
încolo, mişcîndu-se, depărtîndu-se, automate strălucitoare
(şi tăcute în ordinea unui sens mai adînc), un fel
de dans isteric în lumina neoanelor, în sunetele
gîlgîitoare şi neordonate, în spatele/în faţa unor
şi veşnic închise, neauzind nimic, nespunînd nimic,
după un fel de estetică a rupturii, fantastică
autarhie compensatorie, nevroză mecanomorfă împotriva
nebuniei uşor cazone totuşi, uşor fără lege totuşi,
separare lăuntrică s-ar putea spune (fără o reală
interiorizare), un spectacol gălăgios şi monoton.
©Liviu Antonesei
Poezia rece Joi, octombrie 4, 2012
Poezia care nu miroase,
poezia rece, fără gust
poezia sticlă sau faianţă
scrisă în incest cu sine însuşi
poezia scalpă, la pachet
înghiţită-n loc de somnifere,
poezia ştrangulată parcă
de o mână ţeapănă prin care
gâlgâie absint de apă chioară
sau aghiazmă acră, de furat,
„poezia pentru poezie”
vag delir şi nici o consolare,
supă cu nimic, limfatic şpriţ,
tril electric, sughiţat de muscă
poezia cugetând pe brînci
pusă sub sechestru, strânsă-n cearcăn
şi bătută-n doagă de sicriu
din gâtlejul meu în veci, tovarăşi,
uns cu adălmaşuri, n-o să iasă!
Azi cobor în peştera luminii
să culeg din mâluri calde iască
şi mă-ntorc cu zorii subţioară,
haideţi după mine doar aceia
care n-au în vine mătrăgună,
nici siropuri tandre de cucută;
ochiul orb sărută învierea
mâna mi se-acoperă cu pene
iar pământul ţipă ca un pîntec.
©Cristian Bădiliţă
Fereastra Duminică, iulie 8, 2012
Porumbiţo, închide fereastra să nu fagocitezi zgomotele înfometate.
Informatii planetare Vineri, iunie 3, 2011
6,968,805,180 locuiotori ai Terrei
Din ianuarie 2011 pana in iunie
55,654,836 nasteri
17,658,255 avorturi
155,538 nasteri azi
23,769,833 morti
13,423 morti de foame azi
71,570 morti azi
6,595,780,357 tigari fumate azi pana acum
2,101,138 morti cauzate de fumat in ultimele 5 luni
13,423 hectare de paduri pierdute anul acesta
58,331 specii disparute in acest an
485,212 carti noi aparute in acest an
2,394,348 telefoane mobile vandute azi
163,260,692 calculatoare vandute in acest an
Blandiana si obiectele ocultate Joi, mai 26, 2011
Frunze, cuvinte, lacrimi,
cutii de chibrituri, pisici,
tramvaie câteodată, cozi la făină,
gărgăriţe, sticle goale, discursuri,
imagini lungite de televizor,
gândaci de Colorado, benzină,
steguleţe, portrete cunoscute,
Cupa Campionilor Europeni,
maşini cu butelii, mere refuzate la export,
ziare, franzele, ulei în amestec, garoafe,
întâmpinări la aeroport, cico, batoane,
Salam Bucureşti, iaurt dietetic,
ţigănci cu kenturi, ouă de Crevedia,
zvonuri, serialul de sâmbătă seara,
cafea cu înlocuitori,
lupta popoarelor pentru pace, coruri,
producţia la hectar, Gerovital, aniversări,
compot bulgăresc, adunarea oamenilor muncii,
vin de regiune superior, adidaşi,
bancuri, băieţii de pe Calea Victoriei,
peşte oceanic, Cântarea României,
totul
(În 1984 enumerarea acestor obiecte nu apăreau în acest tip de discurs.)
© Ana Blandiana
augustin buzura, sabato-ul românilor Miercuri, mai 4, 2011
Acum îl înţeleg mai bine ca oricând pe Sabato, care, după ce a străbătut toate drumurile în căutarea unei certitudini, de la fizica nucleară la parapsihologie, a fost împins de disperare să-l caute pe Dumnezeu „ca pe o persoană” care să îl ia de mână „ca pe un copil suferind”. Şi spune el: „Ceea ce înainte citisem cu judecată critică, acum absorbeam ca un însetat”.
l’urbanité Luni, martie 21, 2011
Modernitatea traieste qua modernitate uzând de o serie de mituri. O colectie de date care se presupune ca jaloneaza evolutia noastra, o suma de repere nechestionabile, „adevaruri“ laice aparate cu fervoare religioasa. Datoria noastra, se pare, consta în a repeta aceste mituri ca si cum ele sunt locuri comune. Lucrurile sunt transate demult; a le repune pe tapet e fie o dovada pretentioasa scolastica, fie, mai simplu, un frustrat revizionism. Între ele, mitul orasului industrial e o carte demult închisa.
Ma numar, este evident, printre cei carora unele lucruri nu le sunt suficiente asa. Cred ca culorile în care este pensulat acest decor industrial sunt prea întunecate si naclaite de interventii ulterioare. Cred, de asemenea, ca modul strâmb în care ne raportam la el ne este impus de o grila de citire socialista. Orasul industrial a reprezentat, fara sa stie, geneza unei noi miscari, ulterior, s-a erijat în stiinta: urbanismul.
© Sebastian Botic
szívverés Joi, martie 10, 2011
Oamenii, când numără doar până la zece, numără în ritmul bătăilor inimii.
© Alexandru Dragomir
Baletul furnicilor Luni, ianuarie 3, 2011
Omul mic, naţiunea mică admiră omul mare, naţiunea mare, fiindcă marii stau în faţă, cu ei se face cultură, deci de ei se ocupă istoria.
Mai nimeni nu se îndeletniceşte cu oamenii mici, cu naţiunile mici. Cultura şi istoria sunt haine pe măsură pentru cei mari. Cei mici, îmbrăcaţi cu ele, „se dau mari”. Şi cât ar fi de învăţat din cultura şi istoria celor mici.
© Alexandru Dragomir
paradoxul fecund Vineri, septembrie 24, 2010
Eleganţa barocă a formulărilor sale se naşte din ambiţia de a închide între paginile unei cărţi substanţa cărţilor care au fost şi corpul celor care vor fi scrise.
Viaţa trece în text, iar textul dă consistenţă unei biografii care nu poate exista în afara textului.
Intertextualitatea este, în economia naraţiunilor critice ale lui Borges, o modalitate de a submina ordinea discursului dominant.
Fiecare dintre textele critice este o uşă care se deschide către o scară anunţând un alt etaj al unei lumi populate de scări şi de culoare de comunicare. Ioan Stanomir
generalul Vag Sâmbătă, august 21, 2010
Interpetarea istoriei permite aglutinarea in configuratii mai lungi sau mai largi care permit anumite lapsuri temporale. Postulam faptul ca timpul are o continuitate.
E o istorie lineara nu ciclica, nu non-cumulativa.
Timpul omului european are un inceput si un sfarsit si lucrurile se desfasoara intr-o anumita ordine. Istoria umana e un decalc la scara umana a viziunii sacre.
Mihai Maci
Tavanul crăpat cu neînţelesuri Luni, iulie 26, 2010
„Nimic nu mi se va părea mâine mai neînţeles decât ceea ce astăzi mi se pare de la sine înţeles.”Jean D.
În fiecare zi tăcem despre obiectele încropite în uzual pe care le folosim şi despre obiceiurile noastre comportamentale (sau verbale) şi ni se par de la sine înţelese dar chiar această falsă impresie ne opreşte să trecem la adevăratul înţeles.
Zilnic ne orbim ochii înţelegerii adânci faţă de sensul dincolo de pipăituri.
Comozi în mediocritate nu cercetăm rădăcinile celor care ni se înfăţişează ca fiind fireşti, privându-ne astfel trăirile complexe.
Mihai Maci
contrapunct teologic Luni, iulie 12, 2010
Søren Aabye Kierkegaard care scria despre sine cu un melanj de imediateţe şi mediere a influenţat teologia : Karl Barth, Eugen Biser, Dietrich Bonhoeffer, Emil Brunner, Rudolf Bultmann, Gerhard Ebeling, Werner Elert, Friedrich Gogarten, Romano Guardini, Emanuel Hirsch, Jürgen Moltmann, Rudolf Otto, Franz Overbeck, Wolfhart Pannenberg, Erich Przywara, Karl Rahner, Christoph Schrempf, Helmut Thielicke, Paul Tillich, Ernst Troeltsch, Hans Urs von Balthasar, Thomas Altizer, Edward John Carnell, Harvey Cox, Stanley J. Grenz, Friedrich von Hügel, John A. Mackay, H.R. Mackintosh, John Macquarrie, Thomas Merton, Reinhold Niebuhr, Gene Outka, Francis Schaeffer, Stanley Hauerwas, Vilhelm Beck, Gisle Johnson, Knud Ejler Løgstrup, Anders Nygren, Kristoffer Olesen Larsen, Johannes Sløk, A.J. Heschel, J.B. Soloveitchik, Abraham Isaac Kook.
Academia Nae 
Am schimbat cuvinte