zgomotele trunchiurilor de plop aliniaţi Luni, februarie 28, 2011
hai să strănutăm amândoi
şi dacă da
Abstracţionism figurativ Vineri, februarie 25, 2011
Orice formă care vrea să se înalţe, poate atrage după sine tot spaţiul.
intre mimetic si fantasmatic Joi, februarie 24, 2011
Expozitia de desen a graficianului Ioachim Nica, 24 februarie -24 martie , la Palatul Baroc (B-dul Dacia nr. 1-3), în salile Sectiei de Arta.
Imaginea pentru Ioachim Nica este un loc privilegiat al confesiunii şi al evocării, în care deconspirarea latentă a sensului se epuizează cu discreţie doar în oglinda propriei biografii.
analyein Sâmbătă, februarie 19, 2011
Unii îi folosesc pe marii scriitori ce pe autobuzul 14, ca să-i ducă la Rulikowski, alţii ca pe o rampă de lansare, fiind doar sateliţi, alţii îi toacă mărunt-mărunt, iar în sfârşit, alţii îi cară, gemând greu şi neluaţi în seamă, de la o generaţie la alta.
©Alexandru Dragomir
Brazda lui Novac Miercuri, februarie 16, 2011
Nu sunt genii în exegeză şi în critică deoarece textul mărgineşte.
©Alexandru Dragomir
En raccourci Luni, februarie 14, 2011
Fiecare zi e viaţa pe scurt. Un memento de care nimeni nu ţine zilnic seama.
©Alexandru Dragomir
carii de anotimp Duminică, februarie 13, 2011
când tragi perdeaua
îţi moare în suflet un pic vederea
sau doar plângi
ecourile bat în pereţii de cristal ai încăperii
unei singurătăţi calcinate
magma lor adulmecă teii bătrâni
a rămas din clipire pe floare un val
tu îl sfâşii cu mâna-nvelită-n tăciuni
a venit primăvara
dar nu înseamnă că dacă ma priveşti în ochi
faci anotimp cu durerea aia imensă
tot aşa când seara cuprinde adormiri
la volanul uitării şi lumea e un accident
nu înseamnă că nu e nevoie de tine
©Ionatan Piroşca
lunile in limba Elfa Vineri, februarie 11, 2011
Narwain – Ianuarie
Nínui – Februarie
Gwaeron – Martie
Gwirith – Aprilie
Lothron – Mai
Nórui – Iunie
Cerveth – Iulie
Urui – August
Ivanneth – Septembrie
Narbeleth – Octombrie
Hithui – Noiembrie
Girithron – Decembrie
Parabola sticlei mucegaite Marți, februarie 8, 2011
Nimeni nu mai scrie azi ca Balzac, nu picteaza ca Tizian, nu poetizeaza ca V. Hugo, nu compune ca Mozart. Dar nici n-a fost vreo perioada in care toate valorile “traditionale” sa nu fi fost admirate, cercetate, pastrate cu atata strasnicie ca astazi : muzeale ! Traditia culturala devenit muzeala, precum natura a devenit turism si rezervatie.
©Alexandru Dragomir
Comicul dezvinovăţeşte Marți, februarie 1, 2011
Cine i-ar învinovăţi pe Stan şi Bran că distrug o casă, o maşină, un pian ? Râdem şi trecem. Dar un om a pierdut o casă, o maşină, un pian şi nimeni nu-i acuză pe Stan si Bran, deşi „delictul” e evident, e însuşi subiectul episodului comic. Nu împricinăm pe cei de care râdem. La fel cu prostia, incultura, impostura din opera lui Caragiale. Râdem fiindcă eroii sunt mai inculţi, mai proşti decât noi, râdem fiindcă ne simţim superiori, deci ne simţim bine faţă de eroii lui Caragiale. Râzând însă, i-am absolvit. Nu mai vedem răul din incultură şi prostie, nu mai reacţionăm la el sănătos, adică condamnându-l, îndepartându-l şi punând în loc cultura şi competenta. Şi astfel îi rămânem datori lui Caragiale.
©Alexandru Dragomir
Academia Nae 
Am schimbat cuvinte