Academia Nae

Orice umbra poate fi transfigurata

zgomotele trunchiurilor de plop aliniaţi Luni, februarie 28, 2011

Filed under: boltari de hartie — academicianuNae @ 1:46 am

vino mai aproape

mi-e frig de nisipul uitării

hai să strănutăm amândoi
pagina asta până va înverzi
hai să o mototolim vertical
poate mai înflorim o dată

şi dacă da
era un zimbru
în două împuşcături paralele
sau doar iubirea

©Ionatan Pirosca

 

Abstracţionism figurativ Vineri, februarie 25, 2011

Filed under: brosteniul — academicianuNae @ 3:11 pm

Orice formă care vrea să se înalţe, poate atrage după sine tot spaţiul.

 

intre mimetic si fantasmatic Joi, februarie 24, 2011

Filed under: buline lilo — academicianuNae @ 3:30 pm

Expozitia de desen a graficianului Ioachim Nica, 24 februarie -24 martie , la Palatul Baroc (B-dul Dacia nr. 1-3), în salile Sectiei de Arta.

Imaginea pentru Ioachim Nica este un loc privilegiat al confesiunii şi al evocării, în care deconspirarea latentă a sensului se epuizează cu discreţie doar în oglinda propriei biografii.

 

analyein Sâmbătă, februarie 19, 2011

Filed under: bube pe suflet — academicianuNae @ 4:35 pm

Unii îi folosesc pe marii scriitori ce pe autobuzul 14, ca să-i ducă la Rulikowski, alţii ca pe o rampă de lansare, fiind doar sateliţi, alţii îi toacă mărunt-mărunt, iar în sfârşit, alţii îi cară, gemând greu şi neluaţi în seamă, de la o generaţie la alta.

©Alexandru Dragomir

 

Brazda lui Novac Miercuri, februarie 16, 2011

Filed under: bosumfleli efervescente — academicianuNae @ 4:17 pm

Nu sunt genii în exegeză şi în critică deoarece textul mărgineşte.

©Alexandru Dragomir

 

En raccourci Luni, februarie 14, 2011

Filed under: buzz(e) — academicianuNae @ 12:09 am

Fiecare zi e viaţa pe scurt. Un memento de care nimeni nu ţine zilnic seama.

©Alexandru Dragomir

 

carii de anotimp Duminică, februarie 13, 2011

Filed under: buline lilo — academicianuNae @ 12:12 am

când tragi perdeaua
îţi moare în suflet un pic vederea
sau doar plângi
ecourile bat în pereţii de cristal ai încăperii
unei singurătăţi calcinate
magma lor adulmecă teii bătrâni

a rămas din clipire pe floare un val
tu îl sfâşii cu mâna-nvelită-n tăciuni
a venit primăvara
dar nu înseamnă că dacă ma priveşti în ochi
faci anotimp cu durerea aia imensă
tot aşa când seara cuprinde adormiri
la volanul uitării şi lumea e un accident
nu înseamnă că nu e nevoie de tine

©Ionatan Piroşca